Revelație

1992 – la 13 ani

Degeaba-ncerc să mă desprind
De dorurile grele,
Amurgu-ușor coboară-n vid
Cu gândurile mele.
O stea din ceruri a căzut…
Eu, galeș o privesc
Cum cade-ncet intr-un mormânt
Din caldul cer domnesc.

Durerea nopții-întunecate
Încerc să o înving,
Dar nu gândesc decât la moarte
Si parcă o ating.

O lacrimă străbate-ncet
Obrazul meu fierbinte
Si inima-mi-se zbate-n piept
Si moarte rea o minte.

Mi-e sufletul pustiu de dor
Si visul ne-împlinit,
Încet, in noapte grea cobor
Cu pasu-ncetinit.